Asemenea unui nor de ploaie imi vars lacrimile pe pamant sunt coplesit de tot ce mi-se intampla dar nu pot cere ajutorul nimanui, asta ar insemna sa arat cat de frica imi este si cat de mult ma afecteaza ce se intampla in jurul meu, cat de mult sufar cand ceva se intampla unei persoane pe strada chiar daca nu cunosc persoana respectiva, atunci nu m-ar mai privi lumea ca o persoana nepasatoare care nu merita deranjata cu o intrebare. Atunci cei 4 pereti care imi delimiteaza lumea s-ar darama si ar lasa exteriorul sa ma inghita si as ajunge o persoana obijnuita, daca ai incerca sa privesti lumea prin ochi mei nu o vezi mare lucru in afara de tristete si nostalgie si ocazional un sentiment de iubire care se pierde usor odata cu primul "Nu". Ai incerca sa ma schimbi nu ai schimba esenta, si o sa observi ca in ciuda anumitor lucruri interiorul sufletului meu e negru. Nu ma poti imblanzi nu ma poti ajuta nu poti schimba ceea ce sunt cu adevarat chiar daca apreciez efortul tau stiu ca e in zadar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu